Aglomeratie la Aghiazma de Boboteaza

____ Sarbatoarea Bobotezei a atras, la biserici, un important numar de credinciosi. Dupa un an ploios, cu inundatii devastatoare, crestinii privesc apa cu alti ochi. Daca, în anii secetosi, credinciosii se rugau pentru ploaie din belsug, de aceasta data, cu preoti si arhierei în frunte, locuitorii Vaii Trotusului s-au rugat pentru stavilirea puhoaielor.

____ La Onesti, praznuirea Botezului Domnului, a început cu savârsirea Sfintei Liturghii în toate bisericile, inclusiv la Capela “Sfântul Pantelimon” din curtea spitalului. Credinciosii s-au adunat în numar mare asezându-se ordonati la rând pentru a lua Aghiazma Mare. Dorind sa reduca aglomeratia si timpul de asteptare, preotii au dispus instalarea mai multor robinete la rezervoarele de apa sfintita.
Locasele sfinte ale Onestiului au devenit neâncapatoare. Dupa ce au asistat la savârsirea Sfintei Liturghii, credinciosii s-au adunat în jurul butoaielor pline ochi cu apa care avea sa fie sfintita. În popor se spune ca cei ce iau primii Aghiazma Mare sunt norocosI tot anul si au parte de dragostea celor din jur. Pe seama acestei traditii este pusa îmbulzeala de la robinetele cu aghiazma.
____ Curtea Catedralei “Pogorârea Duhului Sfânt” a fost plina de credinciosi. Dorind sa pastreze o veche traditie, preotii au încredintat câtorva copii misiunea de a detona, lânga zidurile catedralei petarde, în momentul culminant al sfintirii apei. Zgomotul asurzitor a luat prin surprindere asistenta care a crezut, initial, ca este vorba despre un act de indisciplina. Cei mai apropiatI de folclor, stiu, însa, ca românii obisnuiau, din cele mai vechi timpuri, sa traga în aer focuri de arma pentru a risipi duhurile rele. Sustinerea pirotehnica a Sfintelor Taine este însa doar o traditie din popor ce nu se regaseste în canoanele bisericesti. Dupa sfintirea apei, enoriasii au luat Agiazma Mare si s-au întors linistitI la casele lor. Pâna la data de 14 ianuarie, credinciosii vor bea, dimineata pe stomacul gol, câte o gura de aghiazma pentru a se purifica.
____ Si în acest an, traditionalul ger al Bobotezei s-a lasat asteptat. Din acest motiv, crucile de gheata din curtile bisericilor au fost aduse de la munte. Înainte sa ia apa sfintita, credinciosii s-au închinat la aceste cruci lipind câte un ban pe suprafata de gheata în speranta ca Cel de Sus le va asculta rugaciunile.

____ Rugaciuni speciale în Comanesti

____ Comanestiul a resimtit din plin efectele inundatiilor din iulie 2005. Din acest motiv, sfintirea apei la Boboteaza a capatat noi conotatii. Dupa slujbele obisnuite din biserici, preotii s-au adunat în centrul Comanestiului unde, pe o scena special amenajata, au înaltat rugaciuni implorând divinitatea sa-i fereasca de furia distrugatoare a puhoaielor. Soborul celor 20 de preoti a fost pastorit de Arhiereul Vicar Ioachim Bacauanul. Dupa slujba din centrul orasului, comanestenii, în frunte cu preptii si arhiereul lor, au mers pe malul Trotusului unde a fost sfintit digul de aparare nou construit. Prea Sfintitul Ioachim Bacauanul a stropit digul cu apa sfintita rostind: “Ma rog ca acest dig sa nu cedeze niciodata în fata apelor Trotusului iar oamenii sa nu se mai teama pentru viata sI avutul lor”. La final, arhiereul vicar a aruncat în apa Trotusului trei cruci de lemn, simbolizând Sfânta Treime “Tatal Fiul si Duhul Sfânt”. Sfidând frigul si apa rece, un credincios s-a aruncat în apa si, înnotând vârtos, a recuperat cele trei cruci pe care le-a adus înapoi arhiereului. Temerarul credincios se numeste Ion Berea si a fost marinar la viata lui asa ca gestul sau nu a însemnat un efort prea mare. Localnicii însa au stat cu sufletul la gura pâna l-au vazut pe curajosul înnotator cu cele trei cruci la mal si acum considera ca, în acest fel, Trotusul a fost îmblânzit. Cât de tare s-or fi îmblânzit apele trotusene… ramâne de vazut. Viiturile de pe Trotus apar consemnate în istorie înca din Evul Mediu. De atunci însa, miliardarii de carton au devastat padurile dându-le pe nimic peste granita, clima s-a modificat iar meteorologii prevad, pentru vara lui 2006, un regim pluviometric comparabil cu cel care a provocat inundatiile devastatoare din anii ’70.