Sărăcia naste greu actul de cultură.
ISTORIA DEPRESIUNII DĂRMĂNESTI SE SCRIE PE BUCĂTI
„Este prea putin
cercetată si cunoscută Depresiunea Dărmănesti. Aceasta mă determină să încerc
să-i întorc pe contemporani cu fata către Dărmănesti,
iar pe urmasi, să-i molipsesc de ideea că tema studierii Dărmănestiului le
va da satisfactii.” Asa îsi începe autorul seria de lucrări din ciclul „Monografiile
Dărmănestene”, printr-un prim volulm editat în 2004 sub egida asociatiei
culturale “Uzu” - Dărmănesti.
Monografiile Dărmănestene sunt un vis mai vechi al profesorului dărmănestean
Vasile Alexa, un vis care s-a născut în urmă cu 45 de ani, vreme în care,
autorul, a început să strângă informatii, documente, mărturii, fotografii,
date... Împătimit al istoriei, Vasile Alexa a predat acest obiect elevilor
săi din Dărmănesti, în cadrul scolii căreia i-a fost director. În cei 45
de ani de muncă, istoricul a strâns material cât sa poată scrie 7.800 de
pagini. Aici este problema: Editarea unei cărti de 7.800 de pagini, groasă
de cca. 30 de centimetri ar fi fost imposibil de realizat, imposibil de finantat
si... imposibil de cumpărat. Autorul si colaboratorii săi au decis publicarea
a 15 volume care să cuprindă imensul volum de material documentar colectat
în 45 de ani.
Numele “Dărmănesti” vine de la viteazul Dărman unul din căpitanii plăiesilor
dărmănesteni care a trait în jurul anilor 1.700 în lunca Mălini de la Pivniceri,
la confluienta râului Dărmănesti cu Uzul.
Primele două cărti editate abundă în informatii despre depresiunea Dărmănesti:
asezare geografică, genealogie, climă, solul cu structura si bogătiile lui,
relief, cadru natural, apele, flora, fauna, ocupatiile si modul de viată,
evenimentele isorice începând cu perioada de dinaintea atestării documentare
si continuând cu aparitia boierilor Ghica, Stirbei, obligatiile tăranilor
fată de mosieri, reformele si împroprietărirea din vremea lui Cuza Vodă,
cele două războaie, venirea investitorilor străini, colectivizarea, era comunista
si post-comunisă cu toate evenimentele prezentate în cele mai mici detalii,
toate însotite de scheme, hărti, reprezentări grafice si fotografii dintre
care cea mai valoroasă pare să fie cea care constituie dealtfel coperta volumului
II. Este o fotografie de grup realizată in urma cu 103 ani la sediul minei
de cărbune din Sălătruc. În imagine apare constructia, impunătoare la acea
vreme, ce adăpostea sediul administrativ al minei în fata căreia se află
muncitorii din acea vreme, în portul popular specific locului, alături de
investitorii olandezi care au deschis exploatarea minieră.
Autorul, prof. Vasile Alexa si colaboratorii săi au decis să înceapă a depăna
firul istoriei cu... Povestea satului strămutat. O emotionantă istorie a
satului Poiana Uzului, asezare care a existat pâna în 1969 pe fundul actualului
lac de acumulare ce alimentează cu apă potabilă aproape tot judetul. Trista
poveste a dezrădacinării satului începe cu anul de gratie 1966, în care puterea
comunistă a decis construirea barajului de la Dărmănesti, baraj sustinut
de contraforti, unicat în tară (in Europa mai sunt 2-3 baraje de acest tip).
Abia refacut după pârjolul din primul Război Mondial, după ce fusese distrus
din temelii, satul a început să decadă. Nimeni nu mai făcea nimic stiind
că totul avea să fie distrus acolo. Locuitorii au fost împroprietăriti cu
parcele de teren pe actualul amplasament, au fost sprijiniti să-si ridice
casele, să-si transporte lucrurile însă procesul de strămutare a fost anevoios
si plin de suferintă, proces în urma căruia poienarii au rămas păgubiti atât
material cât si sufleteste.
Al doilea volum, recent editat (2005) este o istorie a exploatării bogătiilor
solului din zona Dărmănesti. Lucrarea prezintă istoricul cercetărilor bogatiilor
subsolului, prezentarea minelor de la Sălătruc, Lapos, Runc, Batca si Groapa
Mocanului; nationalizarea mijloacelor de productie, prezentarea personalitătilor
vremii printre care Ilie Verdet, fost sef al Guvernului în anii 1980, presedinte
al Partidului socialist al Muncii după 1990, elev premiant în urmă cu 60
de ani la Scoala Primară din colonia minei Laposul de Sus.
Următoarele 10 – 15 cărti vor detalia, pentru cititorii interesati, asezarea
geografică, evolutia istorică, administrativă si politică (primărie, partide
politice, organizatii de masa, de tineret, sindicale, ONG), extractia petrolului
si rafinarea lui, polulatia, sănătatea, calitatea mediului, învătământul,
cultura, pădurile si valorificarea lor, apele, cooperatia, cultele, satele
Lapos, Sălătruc, Păgubeni, orasul Darmanesti (Boistea, Joseni, Brătulesti,
Sălătruc, Mascas, Joseni, Dărmaneasca, Flocesti), Mosia Ghica (1806), Mosia
Stirbei (1872), agricultura, păsunile, păstoritul si cresterea animalelor,
căaile de comunicatie si mijloacele de transport, electrificarea, informatiile
(presa, radio, TV), posta, telegraful, telefonul, potentialul turistic, studierea
pesterilor, gropilor Nemirei, legende, povesti si povestiri adevărate, toponimie,
tezaur de istorie locală nescrisa, culegeri de texte cu traditii din viata
omului de la nastere, botez, cumetrie, nuntă, deces, obiceiuri de primavară,
vară, toamnă si iarnă, vânat si vânătoare, fructele de pădure si valorificarea
lor, album, etnografic cu procesul tehnologic, mestesugurile casnice, sculele
si mecanismele folosite, Muzeul Etnografic Dărmănesti, asistenta sanitar-veterinară,
evolutia istorică a institutiilor investite cu puterea de mentinere a ordinii
publice, evolutia activitătilor industriale la Dărmănesti, fiii Dărmănestiului,
etc...
Toate acestea sunt în mare parte scrise. Urmează publicarea lor însă acest
lucru va fi posibil atunci când autorii si initiatorii acestui demers cultural
vor reusi să gasească sponsori. Sperând că, poate asa le va fi mai usor,
autorii si-au construit un website disponibil la adresa www.darmanesti.go.ro