Sãrãcia naste greu actul de culturã.

ISTORIA DEPRESIUNII DÃRMÃNESTI SE SCRIE PE BUCÃTI

„Este prea putin cercetatã si cunoscutã Depresiunea Dãrmãnesti. Aceasta mã determinã sã încerc sã-i întorc pe contemporani cu fata cãtre Dãrmãnesti, iar pe urmasi, sã-i molipsesc de ideea cã tema studierii Dãrmãnestiului le va da satisfactii.” Asa îsi începe autorul seria de lucrãri din ciclul „Monografiile Dãrmãnestene”, printr-un prim volulm editat în 2004 sub egida asociatiei culturale “Uzu” - Dãrmãnesti.
Monografiile Dãrmãnestene sunt un vis mai vechi al profesorului dãrmãnestean Vasile Alexa, un vis care s-a nãscut în urmã cu 45 de ani, vreme în care, autorul, a început sã strângã informatii, documente, mãrturii, fotografii, date... Împãtimit al istoriei, Vasile Alexa a predat acest obiect elevilor sãi din Dãrmãnesti, în cadrul scolii cãreia i-a fost director. În cei 45 de ani de muncã, istoricul a strâns material cât sa poatã scrie 7.800 de pagini. Aici este problema: Editarea unei cãrti de 7.800 de pagini, groasã de cca. 30 de centimetri ar fi fost imposibil de realizat, imposibil de finantat si... imposibil de cumpãrat. Autorul si colaboratorii sãi au decis publicarea a 15 volume care sã cuprindã imensul volum de material documentar colectat în 45 de ani.
Numele “Dãrmãnesti” vine de la viteazul Dãrman unul din cãpitanii plãiesilor dãrmãnesteni care a trait în jurul anilor 1.700 în lunca Mãlini de la Pivniceri, la confluienta râului Dãrmãnesti cu Uzul.
Primele douã cãrti editate abundã în informatii despre depresiunea Dãrmãnesti: asezare geograficã, genealogie, climã, solul cu structura si bogãtiile lui, relief, cadru natural, apele, flora, fauna, ocupatiile si modul de viatã, evenimentele isorice începând cu perioada de dinaintea atestãrii documentare si continuând cu aparitia boierilor Ghica, Stirbei, obligatiile tãranilor fatã de mosieri, reformele si împroprietãrirea din vremea lui Cuza Vodã, cele douã rãzboaie, venirea investitorilor strãini, colectivizarea, era comunista si post-comunisã cu toate evenimentele prezentate în cele mai mici detalii, toate însotite de scheme, hãrti, reprezentãri grafice si fotografii dintre care cea mai valoroasã pare sã fie cea care constituie dealtfel coperta volumului II. Este o fotografie de grup realizatã in urma cu 103 ani la sediul minei de cãrbune din Sãlãtruc. În imagine apare constructia, impunãtoare la acea vreme, ce adãpostea sediul administrativ al minei în fata cãreia se aflã muncitorii din acea vreme, în portul popular specific locului, alãturi de investitorii olandezi care au deschis exploatarea minierã.
Autorul, prof. Vasile Alexa si colaboratorii sãi au decis sã înceapã a depãna firul istoriei cu... Povestea satului strãmutat. O emotionantã istorie a satului Poiana Uzului, asezare care a existat pâna în 1969 pe fundul actualului lac de acumulare ce alimenteazã cu apã potabilã aproape tot judetul. Trista poveste a dezrãdacinãrii satului începe cu anul de gratie 1966, în care puterea comunistã a decis construirea barajului de la Dãrmãnesti, baraj sustinut de contraforti, unicat în tarã (in Europa mai sunt 2-3 baraje de acest tip). Abia refacut dupã pârjolul din primul Rãzboi Mondial, dupã ce fusese distrus din temelii, satul a început sã decadã. Nimeni nu mai fãcea nimic stiind cã totul avea sã fie distrus acolo. Locuitorii au fost împroprietãriti cu parcele de teren pe actualul amplasament, au fost sprijiniti sã-si ridice casele, sã-si transporte lucrurile însã procesul de strãmutare a fost anevoios si plin de suferintã, proces în urma cãruia poienarii au rãmas pãgubiti atât material cât si sufleteste.
Al doilea volum, recent editat (2005) este o istorie a exploatãrii bogãtiilor solului din zona Dãrmãnesti. Lucrarea prezintã istoricul cercetãrilor bogatiilor subsolului, prezentarea minelor de la Sãlãtruc, Lapos, Runc, Batca si Groapa Mocanului; nationalizarea mijloacelor de productie, prezentarea personalitãtilor vremii printre care Ilie Verdet, fost sef al Guvernului în anii 1980, presedinte al Partidului socialist al Muncii dupã 1990, elev premiant în urmã cu 60 de ani la Scoala Primarã din colonia minei Laposul de Sus.
Urmãtoarele 10 – 15 cãrti vor detalia, pentru cititorii interesati, asezarea geograficã, evolutia istoricã, administrativã si politicã (primãrie, partide politice, organizatii de masa, de tineret, sindicale, ONG), extractia petrolului si rafinarea lui, polulatia, sãnãtatea, calitatea mediului, învãtãmântul, cultura, pãdurile si valorificarea lor, apele, cooperatia, cultele, satele Lapos, Sãlãtruc, Pãgubeni, orasul Darmanesti (Boistea, Joseni, Brãtulesti, Sãlãtruc, Mascas, Joseni, Dãrmaneasca, Flocesti), Mosia Ghica (1806), Mosia Stirbei (1872), agricultura, pãsunile, pãstoritul si cresterea animalelor, cãaile de comunicatie si mijloacele de transport, electrificarea, informatiile (presa, radio, TV), posta, telegraful, telefonul, potentialul turistic, studierea pesterilor, gropilor Nemirei, legende, povesti si povestiri adevãrate, toponimie, tezaur de istorie localã nescrisa, culegeri de texte cu traditii din viata omului de la nastere, botez, cumetrie, nuntã, deces, obiceiuri de primavarã, varã, toamnã si iarnã, vânat si vânãtoare, fructele de pãdure si valorificarea lor, album, etnografic cu procesul tehnologic, mestesugurile casnice, sculele si mecanismele folosite, Muzeul Etnografic Dãrmãnesti, asistenta sanitar-veterinarã, evolutia istoricã a institutiilor investite cu puterea de mentinere a ordinii publice, evolutia activitãtilor industriale la Dãrmãnesti, fiii Dãrmãnestiului, etc...
Toate acestea sunt în mare parte scrise. Urmeazã publicarea lor însã acest lucru va fi posibil atunci când autorii si initiatorii acestui demers cultural vor reusi sã gaseascã sponsori. Sperând cã, poate asa le va fi mai usor, autorii si-au construit un website disponibil la adresa www.darmanesti.go.ro